Sfântul Cuvios Octavian de Volterra

Am decis să publicăm aceste crâmpeie hagiografice pentru ca să aducem o alinare celor care poartă numele Sfântului Octavian. În Republica Moldova sunt 4560 de persoane care poartă numele sfântului. Mai jos am atașat și icoana sfântului. Să vă fie de folos tuturor.

Sfântul Octavian s-a născut în nordul Africii, se pare că la sfârșitul sec. V începutul sec VI d. Hristos, fiind creștin. Unele izvoare catolice spun că ar fi fost și preot.

Din cauza persecuției deschise contra creștinilor ortodocși de către vandalii arieni care cuceriseră nordul Africii de la romani, Sf. Octavian, împreună cu doi prieteni (Sfinții Just și Clement) hotărăsc să plece în pribegie. Astfel îmbarcați pe un mic vas trec Marea Mediterană spre Italia. O furtună puternică era să le scufunde barca, dar cu ajutorul rugăciunilor făcute către Hristos reușesc să acosteze în golful Baratti, aproape de cetatea Populonia în inima Eturiei.

Aceste date despre viața Sfântului apar prima dată în lucrarea scrisă între sec 12-13 de un oarecare Blinderano. Ajunși în Italia cei trei prieteni hotărăsc să ducă o viață de eremiți (pusnici – n.a.). Astfel părăsesc Populonia mergând spre Volterra unde doreau să-și închine viața lui Dumnezeu. Se stabilesc într-o zonă sălbatică de la poalele muntelui Nibbio, dar vor părăsi acest loc din cauza șerpilor și scorpionilor veninoși care erau în număr foarte mare în acea zonă.

Ajunși mai aproape de cetatea Volterra se așeazaseră pe una din colinele din zonă. La scurt timp Sf. Just și Sf. Clement construiesc o mănăstire, iar mai apoi cei doi devin episcopi de Volterra. Sfântul Octavian rămâne să-și continue viața de eremit. Se aseaza pe o colina deșertică calcaroasă, într-o mică pădure de lângă râul Nera. Trăiește în post ți rugăciune în scorbura unui ulm.

După o anumită perioadă, viața liniștită a regiunii este greu incercată de atacul goților conduși de Totila. Aceștia erau arieni și luptau contra bizantinilor ortodocși. Volterra este înconjurată și asediata de hoardele de goți. Cei trei sfinți aduc rugăciuni bunului Dumnezeu pentru a scăpa cetatea și credincioșii din cetate de furia goților. Ca urmare a unei viziuni Sf. Just care era episcop al cetății, cere ca soldații să arunce cu pâine în asediatori. Aceștia crezând că cetatea ce era bine fortificată dispune și de hrană din belșug , pleacă spre a cuceri alte cetăți din zonă. Astfel a scăpat cetatea Volterra din mâinile goților.

O alta relatare ne spune că Sfântul Octavian nu și-a părăsit niciodata locul său de sihăstrie. Această scorbură a fost pentru el biserică, chilie, dar și mormânt. A fost găsit trupul său fără de viață dupa o anumită perioadă, după ce sufletul a trecut la Dumnezu, fiind îngropat la rădăcina copacului care la găzduit atâția ani. Mai tarziu, credincioșii au construit un mic oratorium (o mică capelă – n.red) din piatră, acesta fiind transformat intr-o mică biserică în stil roman. In anul 822 după Hristos, episcopul Andrea de Volterra muta sfintele moaște în catedrala episcopală, iar Sfântul Octavian este canonizat.

În anul 1522, Sfântul îi salvează de ciumă pe locuitorii din zonă. Drept recunoștință locuitorii cetății comandă unui artizan din zona, pe nume Raphael Giovanni Cioli de Settingano, o raclă frumoasă pentru sfintele moaște.

Popularutatea cultului Sfântului Octavian (sfânt ortodox) a rămas în zonă până în ziua de astăzi, conform lucrarii unui scriitor italian pe nume N Del Bava, dela Biblioteca Nationala din Florenta. Astazi pe locul Sfintei sihăstrii se află mica biserică închinată Sfântului și mica localitate San Ottaviano.

Sfântul Octavian este cinstit de către Biserica Ortodoxă în data de 2/15 septembrie.

Astăzi există puține informații despre acest sfânt din sec. VI după Hristos. Cele mai multe informații au fost găsite în mediul catolic, dar doar în mediul catolic din zonă Volterra. Nu există multe reprezentări iconografice ale Sfântului.

Sfântul Octavian de Volterra

Prin adunarea acestor informații am dorit să scoatem în lumină viața acestui sfânt ortodox. Un adevărat pustnic, rugător, postitor, zăvorât în scorbură unui ulm, un făcător de minuni, dar și un apărător al adevăratei învățături ortodoxe.

Sfinte Cuvioase Octaviane roaga-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi!

Sursa: Pagina Misiunii în cadrul Mitropoliei Ortodoxe Române a Europei Occidentale și Meridionale

Publicitate