Aspectele terapeutice şi profilactice ale postului în tratamentul afecţiunilor tumorale

Alimentele voastre să vă fie medicamente şi medicamentele voastre să vă fie alimente. (Hipocrat)

Pentru obţinerea de rezultate favorabile în tratamen tul bolilor, efortul bolnavului trebuie să se îndrepte atât către regimul alimentar, cât şi către domeniul pregătirii spirituale.

    1. Regimul alimentar
      a) În afecţiunile tumorale

„Nădăjdueşte în Domnul şi fă bunătate şi locuieşte pământul şi hrăneşte-te cu bogăţia lui” (Ps.36,3)

În primul rând trebuie să respectăm cele trei trepte ale procesului de hrănire:

  • mâncarea, ce trebuie să fie încadrată în intervalul de timp de la orele 12 la 19;
  • asimilarea, ce are loc între orele 20 şi 4 dimineaţa;
  • evacuarea. între orele 4 şi 12.

Respectând astfel acest program zilnic de alimenta­ţie, vom avea garanţia că toate deşeurile metabolice vor fi eliminate prin neaglomerarea şi neperturbarea proceselor de asimilare şi evacuare, admiţându-se, în intervalul de timp în care au loc acestea, doar ceaiuri, sucuri naturale sau fructe bine coapte.

Meniul zilnic va consta din:

  • cu aproximativ 2-3 h înainte de masă: ceaiuri de plante neîndulcite sau 1-2 1 amestecuri de sucuri de zarzavat (din morcov în cea mai mare parte, restul putând fi var­ză, sfeclă roşie, ceapă, cartofi) sau zeamă de tărâţe sau de zarzavat (obţinută prin lăsarea în apă a ingredientelor vegetale timp de 3-4 ore);
  • fructe bine coapte, legume crude rase cu aproximativ I, 1/2 – 2 h înainte de masă, din care morcovul să fie ne­lipsit;
  • pentru coi ce nu pot renunţa total la alimentaţia fiartă, o farfurie de ciorbă (borş), ce va fi însoţită de o cantitate tot mai mare de ceapă, usturoi, hrean – crude şi puţină pâine neagră sau pâine necoaptă dospită;
  • vinerea se va ţine post negru.

Trebuie să reţinem, în special, că usturoiul şi ceapa sunt plante care ar putea înlocui farmacii întregi. Ele stimulează circulaţia, scad tensiunea, combat arteroscleroza şi sunt un bun aniidiabetic; în plus sunt deosebit de eficace împotriva bolilor contagioase. Consumate crude, au un rol preventiv în unele forme de cancer. Jn uz extern, cataplas-mele cu usturoi sunt excelente în cazul reumatismului şi di¬verselor nevralgii.
În ceea ce priveşte pâinea necoaptă dospită, aceasta se prepară dintr-un aluat din grâu spălat, uscat şi măcinat cu toi cu coajă, amestecat cu puţin porumb sau orez măcinat.
Aluatul se întinde sub formă de turte groase de 2-3 mm, după care se lasă la uscat pe o tavă, la o temperatură de până la 30°C, timp de cel puţin 7-8 ore. În această perioadă are loc, de altfel, procesul de dospire, ce-i conferă calităţi deosebite (vitamine, enzime, lecitina care combate colesterolul etc.) şi superioritate faţă de pâinea obişnuită ce conţine doar amidon.
În toată perioada de vegetaţie a grădinii noastre să preparăm cât mai des borşul străveziu de ştevie. Iama, ciorba e bine s-o acrim cu zeamă de varză murată.
Plantele medicinale pentru ceaiuri, proaspăt culese, să le folosim o perioadă cât mai mare de timp, în funcţie de sezonul lor, după care le folosim uscate. Gama ceaiurilor, care se beau de mai multe ori pe zi, trebuie să se lărgească din ce în ce mai mult.
Dieta alimentară să fie însoţită şi de un efort fizic mediu (lucrul mâinilor).
Prin folosirea vegetalelor nefierte în alimentaţie şi a fructelor bine coapte, vom pune, în primul rând, la dispoziţia organismului nostru enzime specifice, ce vor acţiona viaţa vegetativă, susţinând scânteia de viaţă, iar, în al doilea rând, ne vor ajuta la înlăturarea senzaţiei de foame declanşată la ore nepotrivite.
Nu trebuie să uităm că omul primitiv avea o alimentaţie vegetariană: 50-60 % din alimente erau cereale, iar restul erau muguri, fructe şi legume din flora spontană. Mai târziu, după ce oamenii au descoperit focul şi au început să vâneze, schimbându-şi alimentaţia, echilibrul sănătăţii lor a fost destabilizat şi au apărut primele boli.
De aceea, în compunerea reţetelor culinare este esenţial să se folosească boabe leguminoase, verdeţuri, fructe, seminţe uleioase şi mai ales cereale nedegradate termic, în proporţie de peste 50%. Astfel, se recomandă:
să se folosească zilnic seminţe de dovleac crude, câte o mână înainte de masă;
să se consume 10-15 boabe de porumb (sau orez, secară, grâu etc.) ce vor fi mestecate încet în gură, până se topesc, obţinându-se, printre alte efecte, şi înărirea imunităţii.

Este bine ca seminţele uleioase să fie ţinute câteva ore în apă, pentru a se desface partea uleioasă şi a se neutraliza râncezeala uscării. Fructele se pot consuma după un interval de cel puţia 2 ore de la servirea mesei sau înainte de masă cu o oră.
Noi, oamenii moderni, continuăm şi acum acest obicei nesănătos de a fierbe alimentele, iar efectele negative le vedem zilnic. Practic, nici un produs de sinteză nu poate înlocui vitaminele, sărurile minerale şi enzimele vegetale. Enzima este un ferment natural proteic, care se găseşte numai în crudităţi şi alimente neprelucrate termic. Este bine să se ştie că la temperatura de 38° enzimele încep să se deterioreze, iar la 54°, ele dispar complet din alimente. Orice om bolnav are o carenţă de enzime. Iată deci cum numai una din componentele naturale, de care avem atât de multă nevoie, este practic exclusă din alimentaţia noastră zilnică.
De asemenea este necesar să înlăturăm toţi agresorii alimentari ce ne afectează şi, de cele mai multe ori, ne amână însănătoşirea. în categoria acestor duşmani ai sănătăţii, vom enumera:

  • alimentele fierte, cu excepţia unui singur prânz, alcătuit dintr-un singur fel de mâncare, servit după ora 12;
  • pâinea coaptă;
  • sarea;
  • laptele fiert, pasteurizat şi brânzeturile fermentate; este admis doar laptele crud sau prins, nu prea acru, folosit cu măsură, pe stomacul gol, fără să fie însoţit de alte alimente, excepţie făcând persoanele care muncesc mai greu, care pot adăuga puţină mămăligă sau pâine. în bolile grave, cum ar de exemplu cancerul, se indică o micşorare a cantitătii până la excluderea lactatelor.
  • zahărul;
  • băuturile fierbinţi; ” alcoolul;
  • uleiul rafinat, indicându-se doar uleiul presat la rece, ne-fiert, adăugat în farfurie înainte de a mânca;
  • alimentele grase sau fierte în grăsime (ulei);
  • slănina;
  • prăjiturile, în frunte cu cozonacul şi ciocolata;
  • carnea;
  • oţetul sau alte aciduri rafinate.

Respectând meniul amintit, cu timpul va apare indi­ferenţa faţă de orice tentaţie culinară, ceea ce înseamnă un progres, renunţând practic la desfătarea alimentară. De ase­menea, va apare senzaţia de uşurinţă fizică datorată reduce­rii vizibile a greutăţii corporale. Alimentaţia foarte săracă trebuie să ducă la consumarea completă a ţesuturilor tumorale, fie ele chiar maligne şi metastazate.

Descarcă cartea aici – /Mihai Popa – Îndrumar pentru restabilirea sănătății, Editura Anestis, 2005/ Tipărită cu binecuvîntarea Prea Sfințitului Calinic, Episcopul Argeșului.

Anunțuri

Posted on 28 Martie 2016, in Cancerul, Educaţie, Postul, Securitate alimentară and tagged , , , , , , , . Bookmark the permalink. Lasă un comentariu.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: