“Cezariană sau naştere naturală?” – o abordare ortodoxă

Tot mai multe viitoare mamici iau decizia astazi de a naşte printr-o operaţie cezariană în locul unei naşteri naturale. În acest articol vreau să abordăm acest aspect şi dintr-o perspectivă ortodoxă, nu numai dintr-una strict materială, raportându-ne la Dumnezeu şi la împărăţia cerurilor. Acest articol este dedicat tuturor fetelor şi femeilor creştine care cred în Dumnezeu şi care sunt puse în faţa acestei “dileme”.

O prietenă foarte bună de a noastră, fiind însărcinată, a fost la medic şi a pus următoare întrebare: Cum credeţi că ar trebui să nasc, natural sau prin cezariană? Medicul a dat următorul răspuns: Cezariana nu este o naştere ci este o operaţie!”

Pe cât de simplu este acest răspuns pe atât de înţelept, aducerea copilului la lumina lumii printr-o operaţie cezariană nu este o naştere, ci este doar o operaţie. Naşterea presupune implicarea fizică şi emoţională a mamei în acest proces. În timpul unei naşteri mama este cea care se dedică şi suferă, depunând cel mai mare efort, medicii având o implicare secundară. Pe când la o operaţie cezariană viitoarea mamă nu face mare lucru, stă şi aşteaptă, putând cel mult să-şi facă griji, dar neputând interveni în niciun fel la venirea pe lume bebeluşului.

Iată ce spune Mântuitorul Hristos despre acest subiect:

“Femeia, când e să nască, se întristează, fiindcă a sosit ceasul ei; dar după ce a născut copilul, nu-şi mai aduce aminte de durere, pentru bucuria că s-a născut om în lume.” (Ioan 16, 21)

A fi mamă înseamnă să-ţi iubeşti copilul aşa cum nimeni nu o poate face mai mult, iar iubirea înseamnă jertfă, renunţare la sine, dăruire… O femeie care naşte natural îşi merită numele de mamă. O mamă care a suferit pentru pruncul ei îl va iubi mai mult, îl va preţui mai mult şi va fi împacată cu gândul că a făcut tot ce a putut ca pruncului ei să-i fie cât mai bine. Aceasta pentru ca durerile nasterii sudeaza nespus de mult dragostea mamei fata de pruncul pe care l-a purtat in pantece. Insa o mamă uită durerile naşterii  imediat ce-şi ţine pruncul în braţe şi se bucură că suferinţa ei nu a fost în zadar ci pentru a da viaţă unui om, şi nu orice fel de viaţă, ci viaţă veşnică, pentru că toţi suntem veşnici.

O femeie care alege naşterea printr-o operaţie cezariană se gândeşte întâi la ea, vrând să scape de durerile naşterii lăsate de Dumnezeu ca pedeapsă pentru păcatul săvârşit în rai de către Eva. Nu vorbim de cazurile când operaţia cezariană se impune din diferite motive medicale obiective şi serioase, ci de cazurile când viitoarea mamă alege operaţia în locul naşterii naturale. Această alegere scapă de durerile naşterii, fugind de responsabilitate pe uşa din dos. Dar cine fuge de durerile naşterii le va întâmpina in viaţă în alt mod.

Când a născut soţia mea natural am vorbit cu ea la telefon cu câteva minute înainte de naştere şi la câteva minute după. Unele femei după ce nasc natural coboară de pe masa de operaţie şi pleacă de acolo în salon pe picioarele lor, dovadă că o naştere fără probleme e un lucru natural care nu crează disfuncţii psihice şi fizice ci dimpotriva. Pe când o femeie care a născut prin cezariană nu poate să-şi ridice nici capul de pe pernă, durerile operaţiei făcându-se simţite abia după ce trece efectul anesteziei.

Deşi încearcă să fugă de durerile naşterii vor simţi alte dureri şi vor avea de suportat regimul fizic al unei operaţii care va impune anumite restricţii de mişcare. O naştere printr-o operaţie cezariană presupune ca la o a doua sarcină naşterea să se face tot prin cezariană şi nu în mod natural, iar a treia cezariană este foarte periculoasă, medicii recomandând avortul. Concluzia este că femeia, alegand naşterea prin cezariană, îşi limitează numărul copiilor la 2 maxim 3, deşi ar fi putut să dea naştere la mai mulţi.

Nivelul tehnologiei medicale ne permite “luxul” să “alegem” modul în care să ne naştem copiii, deşi naşterea e un lucru aşa de natural, întreaga creaţie fiind mărturie pentru acest lucru. Toate animalele pământului nasc în mod firesc…

Oare dacă această naştere era dăunătoarea mamei şi pruncului, nu alegea Dumnezeu alt mod de a da naştere? Oare dacă femeile nasc aşa de mii de ani, suntem noi astăzi mai privelegiaţi să facem în alt fel ?

O singură femeie a născut fără dureri un prunc, Maica Domnului, cea care a dat fire omenească Fiului lui Dumnezeu. De ce oare? Pentru că pruncul din pântecele ei a apărut fără împreunarea trupească cu un bărbat, prin Duhul Sfânt şi prin voinţa Tatălui şi a Fiului. Împreunarea trupească a bărbatului cu femeia poartă urma păcatului originar, care poate fi şters doar printr-un mod de responsabilizare a acestui act, prin naşterea de prunci. Naşterea şi creşterea pruncilor de către o femeie reprezintă o asumare a unei greşeli şi pornirea pe un drum al îndreptării cu ajutorul lui Dumnezeu către împărăţia cerurilor.

Suferinţa provocată de durerile naşterii capătă sens când femeia se raportează la Dumnezeu şi-şi conştientizează păcatele sale. Suportarea durerilor naşterii aduce după sine binecuvântarea lui Dumnezeu şi ştergerea multor păcate. Această jertfă adusă de femei la naştere e similară cu jertfa adusă de Mântuitorul pe cruce, Care a suferit să dea viaţă veşnică lumii întregi. O mamă suferă să dea viaţă unui copil cu un suflet veşnic, care nu v-a muri niciodată, ci prin viaţa sa va alege să meargă ori în împărăţia cerurilor, ori în iad.

O femeie care naşte în mod natural alege să stea alături de pruncul ei încă de la primele clipe de viaţă în lume, chiar dacă această alegere presupune suferinţa. O mamă adevărată este mereu lângă pruncul ei, încercând împreună cu Dumnezeu să-i ofere tot ce-i mai bun pentru viaţa de aici şi de dincolo de moarte.

Cât priveşte atitudinea unor soţi de a-şi menaja soţiile de durerile naşterii aduceţi-vă aminte ce i-a spus Mântuitorul Hristos lui Petru care îi sugera să fugă de suferinţa: “Mergi, înapoia mea, satano! Căci tu nu cugeţi cele ale lui Dumnezeu, ci cele ale oamenilor” (Marcu 8, 33)

A fugi de suferinţă e un calcul omenesc, a accepta suferinţa e dumnezeiesc.

http://www.crestinortodox.ro

Anunțuri

Posted on 17 Octombrie 2011, in Naşterea and tagged , , , . Bookmark the permalink. 9 comentarii.

  1. Foarte adevàrate cuvinte,eu am nàscut doi copii pe cale naturalà..nu và pot spune ce momente tràiesti in acele clipe,doar và pot spune cà sìnt unice acele senzationi……Dacà ar fi un trai mai usor fàrà necazuri si lipsuri…..nu as renunza niciodatà sà dau nasterea unui copil ,la amìndoi copii am avut o nastere foarte frumoasà…..

  2. Este foarte frumos si crestin scris. Totusi, cu toate riscurile (pentru ca am frica de Dumnezeu) spun ca,daca as mai lua-o de la inceput, as naste prin cezariana , dar nu pentru a fugi de durerile facerii. Urmarile nasterii naturale sunt mai triste si mai grave decat nasterea prin cezariana, iar copiii adusi pe lume au nevoie de noi, sa fim sanatoase…

    • prima persoana aud, ca nasterea naturla sa provoace consecinte negative, si cea cezariana nu, consulta mamele care nasc cu cezariana, se roaga ca alta nasetre sa fie naturala, in plus stii daca nasti prin cezariana ai dreptul doar la inca o nastere prin cezariana sau la latele dar doar cu conditia nasterii natural, acele mame care aleg cezariana stiu la ce risc se supun de a nu mai avea dreptul sa nasca.

  3. Larisa .daisyl

    Mda prefer cezariana de o 1000 ori. Copiii au nevoie de mame sanatoase. Apoi daca are cine te ajuta in refacerea dupa operatie nu vad de ce ar fi lumea importiva cezarienei. e mult mai simplu. In plus nu vad de ce femeile trebuie sa sufere si sa treaca prin durelile unei nasteri naturale. Nu cred k D-zeu e de acord cu suferinta. D-zeul in care cred eu si pe care il credeam cind eram mica asemeni unui batrinel cu barba alba si mai ales blind, ar fi de acord si satisfacut sa vada cu o femeie se chinuie ore intregi la o nastere naturala.

  4. Am nascut prin cezariana din cauza unor complicatii. Au urmat luni de cosmar psihologic! si daca Dumnezeu ne va mai binecuvanta cu alti copilasi, ma rog sa nasc natural. Pot aparea complicatii si probleme si la un tip de nastere si la altul, dar ce-a lasat Dumnezeu e divin! Durerile nasterii sunt nemaipomenit de mari, dar mai sunt si foarte curatitoare de pacate, nu degeaba se spune ca femeia care moare la nastere, se duce in Rai imediat. Sa ne rugam la bunul Dumnezeu sa dam nastere usor la prunci sanatosi si noi la fel sa fim!
    Apropo, as vrea sa zic ca Dumnezeu nu e de acord nici cu pacatul, dar il ingaduie si pe asta, asa ca daca femeia nu vrea sa sufere, nici sa nu pacatuiasca, dar nu cred ca sunt de astea…

  5. Dumnezeu spune sa nu judecam, si eu prin asta inteleg sa nu avem prejudecati de genul: nasterea naturala e ok, cea prin cezariana nu. A judeca pe altii (prea repede si prea usor) e un pacat, da? Fiecare mama e libera sa aleaga. Daca nasti prin cezariana si te decici apoi copilului 100% nu inseamna ca nu esti mama 100%, iar daca nasti natural si iti abandonezi copilul in urmatoarele ore (tocmai pentru ca poti merge :D) asta nu te face mama doar pentru ca ai nascut natural. A fi mama se invata si nu iti iei titulatura doar nascand cu eticheta natural sau cezariana. As putea pune un ramasag (desi e pacat nu?): persoana care a scris articolul e de sex masculin, si „e usor a scrie versuri cand nimic nu ai a spune” si cand nu ai trait pe propria piele ce vorbesti.
    In general am observat o foarte mare intoleranta a preotilor care nu-s deschisi la minte, pentru lucrurile care ies din tiparul stiut de ei. NU va faceti griji, veti avea credinciosi in biserica chiar daca o femeie care alege cezariana nu poate aduce pe lume mai mult de 2 copii. Nu impuneti/fortati lucrurile pentru ca nu veti obtine decat contrariul. Parerea mea! Doamne-ajuta!

    • Zici că: „Fiecare mama e libera sa aleaga.” Ba nu e aşa, Dumnezeu a ales deja pentru ea şi dacă a zis El că trebuie să nască în dureri atunci femeia trebuie să accepte: „Voi înmulţi mereu necazurile tale, mai ales în vremea sarcinii tale; în dureri vei naşte copii; atrasă vei fi către bărbatul tău şi el te va stăpâni” (Facerea, cap. 3, vers. 16). Cezariana nu este exclusă, dar doar în cazuri grave şi situaţii complicate. Eu însă m-am referit la acele femei care din start se duc la cezariană doar din motivul ca să nu simtă dureri. Nu eşti pe deplin mamă născătoare de prunc dacă nu simţi durerea naşterii aşa naturală cum e dată de la Dumnezeu. Doamne ajută!

  6. nu inteleg de unde ati mai scos-o si pe asta cu nasterea curatatoare de pacate, nu ca ar fi o oferta de refuzat, as putea trai o viata numai in pacat si sa sa mai fac cate un copil sa imi curat pacatele, dar nu inteleg de ce lumea nu intelege ca pentru iertarea pacatelor e simplu, trebuie sa iti ceri iertare, iar un om care isi cere iertare de pacate e un om care se caieste. Oricum nu ar fi corect fata de barbari, ei ce ar trebui sa faca?

  7. Dumnezeu nu iti da mai mult decat poti duce. E normal sa ne speriem, mai ales cand vezi una inaintea ta prin ce trece, dar trebuie sa avem incredere in Dumnezeu chiar daca nu intelegem rolul acestor dureri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: